Productivitatea sau arta de a crea mai multă valoare cu aceleași resurse

Invitata interviului de astăzi este Aurica Danalachi, cofondatoarea restaurantului Cipasso din Roma și business adviser. Ne dorim să aflăm de la ea cum vede productivitatea proceselor din Moldova, comparativ cu ceea ce cunoaște și a observat în Europa.

Aurica, Moldova este o țară tânără din punct de vedere economic și antreprenorial. Cum vezi nivelul de productivitate al businessurilor și organizațiilor de la noi? Consideri că reușim să transformăm eficient resursele și efortul în valoare reală?

Prin experiența mea, văd nivelul de productivitate al multor business-uri din Republica Moldova ca fiind încă sub potențial. Și spun asta inclusiv observând industrii deschise publicului larg, precum restaurante, magazine sau servicii. De multe ori vad un număr mare de angajați care, în anumite intervale, nu sunt implicați suficient: stau, așteaptă, nu contribuie la un proces concret. Productivitatea înseamnă, simplu spus, capacitatea unei întreprinderi de a transforma resursele — oameni, capital, timp, spații, chirii, costuri operaționale — în mai multă valoare. Nu înseamnă neapărat mai puțini angajați sau costuri mai mici. Înseamnă mai multă valoare raportată la resursele consumate. De altfel, nu este doar o percepție personală. Banca Mondială a subliniat recent că Republica Moldova se confruntă cu productivitate scăzută și că, pentru apropierea de standardele europene, este necesară creșterea productivității și competitivității economiei.

De aceea, întrebările pe care cred că orice antreprenor ar trebui să și le pună sunt: Cum măsurăm productivitatea? Urmărim încasările per angajat, eficiența pe oră, raportul dintre costurile cu personalul și venituri? Există obiective clare? În experiența noastră, aceste lucruri sunt monitorizate constant. Urmărim indicatori precum încasările per angajat, productivitatea pe oră, rotația meselor, raportul dintre costurile cu personalul și venituri, dar și satisfacția oaspeților. Iar satisfacția nu este o percepție. Este măsurată printr-un software care colectează feedback și ne arată exact unde trebuie intervenit.

Voi aveți o afacere de succes în centrul Romei. Despre țările latine, inclusiv Italia, există reputația unui stil de viață mai relaxat. Totuși, multe businessuri italiene construiesc branduri extrem de valoroase. Ce înțeleg ei diferit despre productivitate față de noi?

În primul rând, trebuie să recunoaștem că anumite țări, inclusiv Italia, beneficiază de sectoare construite și rafinate în sute de ani. Au tradiție antreprenorială, experiență acumulată și generații întregi care au contribuit la dezvoltarea modelelor de business. Totuși, cred că diferența principală nu este doar istoria, ci mentalitatea. Există antreprenori care nu se opresc la „așa am făcut întotdeauna”. Chiar și atunci când lucrurile funcționează, continuă să se întrebe: cum putem face mai bine, mai eficient, mai sustenabil? Unde pierdem resurse? Cum putem crea mai multă valoare?

Noi am aplicat această abordare inclusiv în restaurantul nostru din Roma. La un moment dat am analizat separat costurile și încasările serviciului de lunch și ale cinei. Analiza ne-a arătat că modelul clasic nu era cel mai eficient. Am luat o decizie neobișnuită pentru Horeca: am închis serviciul de lunch. Rezultatul a fost reducerea costurilor și a orelor de lucru, o bunăstare mai mare pentru echipă și, în același timp, o eficiență mai mare la cină, unde veniturile au crescut.

Întrebarea care a stat la baza acestei decizii a fost simplă: care sunt serviciile care creează cea mai mare valoare? Cred că aici este o lecție importantă: productivitatea nu înseamnă doar optimizare operațională. Înseamnă și poziționare, brand și valoare percepută. Uneori nu crești productivitatea reducând costurile, ci crescând valoarea.

Dacă ar trebui să dai un singur sfat IMM-urilor din Moldova pentru următorii 5 ani, legat de productivitate, care ar fi acela?

Mai degrabă decât un sfat, este o recomandare bazată pe ceea ce aplicăm și funcționează în practică. Nu acceptați procesele doar pentru că „așa s-au făcut întotdeauna”. Analizați-le. Măsurați-le. Puneți-le sub semnul întrebării. Acest lucru este valabil în orice industrie: eliminarea proceselor inutile, renegocierea costurilor, reorganizare, digitalizare, utilizarea indicatorilor de performanță și îmbunătățire continuă.

Dar există încă un aspect pe care îl consider esențial: echilibrul. O companie sustenabilă trebuie să creeze valoare pentru toți stakeholderii ei. Clientul trebuie să fie mulțumit. Echipa trebuie să fie bine, să se dezvolte și să găsească sens în ceea ce face. Iar antreprenorul — care își asumă riscuri și responsabilități — trebuie să poată construi un profit sănătos.

În cazul nostru, monitorizăm inclusiv clima organizațională și bunăstarea echipei prin sondaje interne. Astfel înțelegem punctele forte, punctele slabe și zonele unde este nevoie de intervenție rapidă. Pentru că, în final, o echipă epuizată sau demotivata rareori este o echipă performantă.

Dacă vorbim la nivel personal, deseori confundăm foarte ușor faptul de a fi ocupat cu a fi productiv. Care este diferența dintre cele două? Și cum putem începe, chiar de mâine, să lucrăm mai inteligent, nu neapărat mai mult work smarter, not harder?

Cred că aceasta este una dintre cele mai importante diferențe pe care un antreprenor trebuie să le înțeleagă. A fi ocupat înseamnă să fii permanent în mișcare: multe taskuri, multe întâlniri, multe e-mailuri și senzația că ai muncit enorm. A fi productiv înseamnă altceva: să identifici activitățile cu impact și să le dai prioritate.

Un exemplu simplu: banca îți solicită documente și petreci 30 de minute pentru a le pregăti. Este o activitate necesară și trebuie făcută. În schimb, alte 30 de minute într-o întâlnire cu directorul băncii, în care negociezi reducerea comisioanelor și obții economii recurente pentru companie, pot avea un impact economic direct. În acest caz, prioritatea este întâlnirea cu directorul băncii. Activitatea birocratică poate fi făcută ulterior, delegată sau reprogramată.